Consilierea perfecționistului

Perfecționismul poate lua multe forme diferite, deghizându-se adesea sub forma unei persoane cu multe realizări și bine așezată. La prima vedere, această persoană ar putea trăi o viață pe care mulți ar vrea sa o imite și să o aplaude. Imaginați-vă o femeie în formă fizică perfectă și cu manichiură impecabilă, a cărei casă e frumoasă și curată. Știe să gătească de la zero, copiii ei sunt politicoși, și întotdeauna vine la studiul biblic cu lecțiile făcute. După toate aparențele exterioare, lucrurile par în ordine și bine gestionate în viața acestei femei. Cei din jur o ridică în slăvi și îi apreciază realizările, alimentând aprobarea celorlalți și aprobarea de sine după care tânjește cu atâta disperare.

Ceea ce nu e totdeauna evident atunci când te uiți la viața unui perfecționist din exterior este ce se întâmplă în realitate în sufletul acestei persoane. Îmi place să îi intreb pe cei pe care îi consiliez și care au lupte în acest domeniu, ce fel de roade au în viețile lor ca rezultat al acestor standarde pe care și le-au stabilit pentru ei înșiși. Adesea îmi dau același răspuns, spunând că sunt extenuați și istoviți de așteptările lor constante, autoimpuse, de perfecțiune. Îmi spun că viața lor interioară e marcată de anxietate sterilă, frică, rușine și nemulțumire. Ei tânjesc la pacea și bucuria pe care căutarea lor îndelungată a perfecțiunii nu le poate oferi.

Ce bucurie și privilegiu este să poți aplica adevărul în viața perfecționistului și să îi oferi speranță prin adevărul Evangheliei. Scriptura are multe de spus despre acest păcat și ne oferă o cale de fi eliberați de el pe măsură ce învățăm mai mult despre cine suntem noi grație lui Isus Cristos.

Încrederea în firea pământească (Filipeni 3)

Este important să îi ajuți pe perfecționiștii pe care îi consiliezi să înțeleagă modul în care comportamentul, gândurile și credințele lor au implicații spirituale profunde. Apostolul Pavel ne ajută să înțelegem această noțiune a perfecționismului așa cum este ea în realitate și să o redefinim drept auto-îndreptățire.

Capitolul 3 din Filipeni este un pasaj de temelie la care să fie duși cei consiliați care se luptă cu acest păcat. În versetele 4-6 apostolul Pavel ne expune toate motivele pentru care ar fi putut să susțină că este îndreptățit prin realizările sale și să fie încrezător în propria lui fire. El povestește că a fost circumcis în ziua corectă, că a fost născut în familia potrivită, zelos în ce privește înțelegerea și aplicarea Scripturilor Vechiului Testament, fără pată în supunerea exterioară față de Lege. Puțini dintre noi s-ar putea ridica la nivelul pedigree-ului lui Pavel sau să aibă un istoric de succes spiritual ca al apostolului. El chiar ne spune că dacă noi credem că avem vreun motiv pentru care să fim încrezători și să ne mândrim, el are mult mai multe decât noi. Aceasta ar trebui să ne facă atenți. Înainte de a deveni creștin, Pavel trăia în fire aproape la fel de perfect pe cât s-ar putea năzui. Totuși, în versetul 7, îl vedem cum întoarce spatele acestei încrederi firești și ne dă remediul pentru auto-îndreptățire.

Remediul este Dreptatea lui Cristos

Trebuie să îi ajutăm pe cei consiliați să înțeleagă faptul că tratamentul pentru perfecționism este Evanghelia. Perfecționiștii cred minciuna care spune că pot fi făcuți neprihăniți, valoroși și acceptabili prin propria lor fire (Galateni 5:4). Își creează propriile standarde și legi, pe care sunt incapabili să le împlinească perfect, și adesea sfârșesc cu rușine, vinovăție și disperare. Evanghelia ne cere să înțelegem și să recunoaștem că toate eforturile noastre de a satisface standardul perfect al lui Dumnezeu sau de a ne face singuri valoroși și acceptabili în fața Lui sunt gunoaie (Filipeni 3:8). Apostolul Pavel ne spune că pe toate acele lucruri despre care el credea că îi aduc vreun merit, în dorința lui de a fi făcut drept și perfect înaintea lui Dumnezeu, le socotește acum ca o pierdere față de cunoașterea lui Cristos Isus. Mărețul adevăr de care trebuie să ne agățăm este că atunci când suntem „în Cristos” ni se impută neprihănirea Lui. Nu mai trebuie să căutăm o îndreptățire sau perfecțiune a noastră și ne lăudăm nu cu noi înșine, ci în Domnul (1 Corinteni. 1:26-31).

Ce libertate imensă în a ști că nu trebuie să ne străduim să împlinim propriile noastre standarde de perfecțiune, pentru că am fost acoperiți de perfecțiunea lui Isus Cristos (Evrei 10:14). În plus, ni se spune că mijlocul de a obține această perfecțiune este prin credință. Nu este vorba nici de strădanie, nici de auto-perfecționare, nici de căutarea aprobării pe baza faptelor noastre. Prin credința în Isus Cristos ni se dă neprihănirea Lui și suntem făcuti desăvârșiți în El (Coloseni 1:22; Isaia 61:10).

Antidotul este smerenia (Filipeni 2)

Perfecționismul îi prinde în cursă și îi înrobește pe cei care au nevoie de consiliere. Legile pe care și le creează pentru ei însiși nu pot fi niciodată împlinite. Drept urmare ei își îndreaptă privirea spre interiorul lor, iar atenția lor devine obsedată de sine în timp ce caută în mod constant să-și identifice propriile eșecuri și să fie mai buni data viitoare. Există o mândrie perfidă care pândește în inima celor perfecționiști. Aceștia se bazează pe propriile fapte, își construiesc propriile standarde după care să fie măsurați și în esență cred minciuna conform căreia propriile realizări îi pot justifica (Galateni 2:16). Biblia le oferă perfecționiștilor antidotul la această mândrie, care constă în a se îmbrăca în smerenie (Coloseni 3:12; Iacov 4:16; 1 Petru 5:5).

Există libertate și bucurie în conștientizarea smerită a faptului că în afara lucrării lui Isus Cristos în viețile noastre, nu putem face nimic valoros sau demn de laudă în fața Lui. Perfecționiștii trebuie să înțeleagă cu adevărat că faptele lor drepte nu sunt decât haine mânjite în ochii lui Dumnezeu (Isaia 64:6) și să se țină strâns numai de dreptatea Lui (2 Corinteni 5:21).

De asemenea, Filipeni 2:3-4 practic îi învață pe perfecționiști să se gândească mai puțin la propriile persoane și mai mult la ceilalți. Ni se spune să nu fim egoiști sau plini de slavă deșartă, ci sa fim smeriți, considerându-i pe alții mai importanți decât noi înșine. În timp ce perfecționiștii sunt tentați să-și întoarcă privirea mai mult spre interiorul lor și să se conentreze pe propriile realizări și reușite, versetul 4 îi îndeamnă să se preocupe de interesele celorlalți în locul intereselor personale. Leacul pentru obsesia de sine și pentru dorința de a fi perfect nu stă doar în a te smeri, ci în a-ți schimba radical atenția dinspre propria persoană spre a-i sluji și a avea grijă de ceilalți.

Mai târziu în capitol, Pavel Îl înalță pe Isus ca fiind exemplul suprem de urmat. Deși El era perfecțiunea supremă, a venit în lume ca un umil servitor al omenirii. El s-a smerit până la moarte pe cruce pentru noi, ca să putem fi eliberați de auto-neprihănire și de faptele firii. Pentru că am fost răstigniți cu Cristos, suntem acum liberi să Îi slujim cu viețile noastre (Galateni 2:19-21).

Urmărind premiul

Imaginați-vă acum o femeie care înțelege cu adevărat că dreptatea ei vine din unirea cu Cristos. Ea este îmbrăcată în perfecțiunea Lui, nu a ei. Este plină de bucuria, pacea și mulțumirea care vin din cunoașterea identității ei în Hristos. Poate mărturisi cu umilință împreună cu apostolul Pavel că încă nu a obținut perfecțiunea, fapt care o eliberează din a se axa pe trecut sau pe greșelile și eșecurile ei (Filipeni 3:12-14). Ea a dat la schimb strădania de a atinge un standard auto-impus de perfecțiune pe dorința de a urmări să fie tot mai mult ca Isus Cristos. Este liberă să Îl slujească pe Domnul și pe ceilalți din dragoste și ascultare, centrată mai puțin pe ea însăși și mai mult pe nevoile celor din jurul ei. Cu ajutorul Domnului, ea încetează din a privi îndelung la propria persoană, și în schimb caută să își ațintească privirea spre Isus, care este Inițiatorul și Desăvârșirea credinței ei (Evrei 12:2).

Tradus cu permisiunea asociației ACBC. Traducătorul este responsabil de calitatea traducerii. Copyright© Association of Certified Biblical Counselors. Toate drepturile rezervate. Reproducerea, distribuirea sau traducerea fără permisiunea ACBC este interzisă.