Să gândim biblic asupra autismului

Dale Johnson: Sunt Dale Johnson și ascultați „Adevărul în dragoste”, un podcast al Asociației Consilierilor Biblici Certificați, în care urmărim să oferim soluții biblice pentru problemele cu care oamenii se confruntă.

Săptămâna aceasta, am în podcast împreună cu mine pe Dr. Daniel Berger. El este pastorul coordonator la Faith Fellowship Church din Clarence, New York. Este fondatorul și directorul Alethia International Ministries (AIM). Slujește ca director la Centrul de Consiliere Biblică Credința. Și când nu petrece timp cu familia și cu familia bisericii, Daniel continuă să scrie și să țină prezentări pe tot globul în biserici, organizații, comunități medicale, precum și la diverse conferințe de consiliere și de predare. Este de asemenea un experimentat pastor, consilier, administrator de școală și autor al treisprezece cărți, care se concentrează pe consiliere biblică, fenomenologie biblică, teologie practică, educație, parenting, precum și pe istoria și filosofia din spatele conceptelor curente privind sănătatea mentală. Daniel și-a luat diploma de licență în consiliere, un master în psihologia consilierii, un master în studii pastorale și un doctorat în teologie pastorală.

Daniel, când ne întâlnim, avem multe interese similare în ce privește cercetarea, și ne place să citim unele din aceleași cărți care ar plictisi pe oricine altcineva, dar nouă ne plac. Mă bucur să te avem în podcast din nou și să vorbim despre problema aceasta a autismului.

Daniel Berger: Este cu adevărat plăcerea mea, Dale. Mulțumesc pentru prietenia ta, dar și pentru această oportunitate.

Dale Johnson: Sunt încântat de munca pe care Domnul te-a chemat să o faci în Clarence, New York, și în biserica de acolo, Faith Fellowship. Sunt atât de recunoscător că tu conduci lucrarea de acolo acum și că te bucuri de o slujire cu credincioșie.

Daniel Berger: Da, suntem acolo de puțin peste un an și vedem creștere spirituală și fizică și sunt pur și simplu foarte încântat să văd ce face Domnul în congregația și familia noastră.

Dale Johnson: Amin! Ascultă, o să vorbim despre autism astăzi, și sărim la subiect, știind că nu este un subiect ușor, acest subiect al autismului. Chiar și termenul acesta a fost dificil pentru atât de mulți oameni, fie că ne gândim la o persoană anume sau o familie și la a ști cum să navighezi prin astfel de lucruri. Uneori biserica nu a procedat bine în modul în care s-a ocupat de copiii care experimentează autism sau de familiile care experimentează aceste lucruri. Hai să începem de la un punct din care să înțelegem autismul. Ajută-ne așadar să înțelegem la ce ne referim când vorbim despre autism.

Daniel Berger: Primul lucru pe care vreau să-l spun este că ceea ce noi numim autism reprezintă o problemă fizică reală. Autismul în sine este un concept, deci cuvântul „autism” vrea pur și simplu să descrie boli fizice reale care afectează modurile sociale de comunicare din cadrul relațiilor, afectează abilitățile motorii, comportamentul repetitiv, procesarea senzorială etc. Deci unul din lucrurile pe care le evidențiez când consiliez familii este că autismul în sine… dacă încerci să găsești autismul în natură, nu-l vei găsi niciodată, dar noi îl tratăm ca și cum ar fi, și este o diferență. Din păcate, autismul este clasificat în DSM-5 ca fiind în esență o tulburare psihiatrică. Dar eu fac această diferență: ceea ce califică un concept e la fel de important ca simptomele, dacă putem spune așa. Mă refer prin aceasta că, de exemplu, unii oameni ar sugera chiar că Trinitatea e un concept, un concept teologic. Deci, dacă facem diferența între un concept psihiatric sau fenomenologic, cum sunt schizofrenia, tulburarea bipolară, ADHD, în contrast cu un concept fizic care încearcă să înțeleagă boli precum fibromialgia sau autismul… Cu alte cuvinte, noi identificăm dureri fizice, identificăm lupte fizice sau greutăți date de o boală fizică – asta face diferența. Deci aș începe prin a afirma că autismul este un concept, dar nu spun că nu există și o problemă fizică aici.

Dale Johnson: Corect. Și cred că așa e înțelept. Unii oameni se simt dezorientați, chiar în parte datorită faptului că apare ca diagnostic în DSM ca și cum nu există elemente fizice în diagnostic. Deci cred că e o distincție importantă.

Una din întrebările care mi se pun, Daniel, când merg să vorbesc despre probleme ale sănătății mentale… Inevitabil, în sesiunea de întrebări și răspunsuri cineva mă va întreba cu privire la acest diagnostic, problema autismului. Și vor vrea să știe câteva lucruri. Vor să știe: spune Biblia vreo ceva despre autism? Așadar, vreau să-ți pun această întrebare. Vorbește Biblia despre problema aceasta a autismului?

Daniel Berger: Da. Și ca să construiesc un pod înspre răspunsul la întrebare… Cuvântul „autism” este de fapt, din păcate, stabilit de un psihiatru eugenist pe nume Asperger. Mai recent, au scos sindromul Asperger din DSM-5 pentru că ei vor să se distanțeze de acest om. Dar apoi Eugen Bleuler a folosit de asemenea acest termen – și el e alt eugenist. Deci termenul conține o referință către un nume foarte controversat, iar cuvântul în sine de fapt înseamnă „a fi depărtat sau a fi distant față de realitate”. Și cred că nici această evaluare nu este corectă. Cu alte cuvinte, nu descrie deloc luptele unui copil. Majoritatea copiilor autiști, chiar dacă e vizibil sau nu, ei sunt acolo, sufletul lor e acolo, și eu aș spune că de fapt toți fără excepție sunt prezenți acolo. Ce se întâmplă de fapt este că trupurile lor împiedică accesul nostru spre a le înțelege sufletul, în mod special când sunt prezente simptomele non-verbale.

Deci, când ne apropiem de Biblie, trebuie imediat să căutăm conceptul de „autism” în Scriptură. Același lucru e adevărat pentru multe din conceptele făcute de om. Nu vom găsi cuvântul „Trinitate” în Biblie, dar în mod clar Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeul Duhul Sfânt sunt realități. Sunt reali. Privești la pasaje precum 1 Samuel 21, când David a pretins a fi ceea ce este tradus în cele mai multe traduceri ca „nebun”. Din păcate, în Psalmul 34 este de asemenea tradus ca „nebun”. Acestea sunt singurele 2 cazuri, și ambele fac referință la situația cu Regele Achiș, când David a pretins a fi… și termenul e aproape întotdeauna tradus ca discernământ sau gust. Cu alte cuvinte, el a pretins că este lipsit de discernământ. Iar rezultatul a fost unul foarte interesant. A făcut două lucruri: a făcut zgârieturi repetitive pe tocul ușii (repetiția habituală este unul dintre simptomele autismului), iar al doilea este că saliva îi curgea pe barbă. Deci exista o lipsă de control motor în modul în care și-a înscenat comportamentul. Cuvântul este folosit de asemenea în alte pasaje, precum Iov, unde Dumnezeu înlătură discernământul celor bătrâni și provoacă ceea ce noi numim „demență”. Cu alte cuvinte, este o situație în care creierul are o luptă sau se deteriorează – demența este intitulată o boală neuro-degenerativă. (Chiar dacă eu cred că demența este de fapt procesul natural al deteriorării creierului). Acestea sunt exemple de probleme fizice valide. Ce cauzează aceste probleme variază. Da, în esență, Scriptura ne învață că suficiența lui Cristos acoperă orice scenariu posibil al naturii umane.

Acest cuvânt este de asemenea folosit în legătură cu gustul. Acesta este al doilea sens, legat de faptul că guști ceva – și bineînțeles că în vremurile biblice nu aveau confortul pe care noi îl aveam. Dacă mâncai carne stricată, cel mai probabil mureai. Din acest motiv, ei gustau la fel cum „guști” cuvintele cuiva care vorbește. Scriptura chiar folosește termenul și în acest fel. Deci, când Biblia vorbește despre asta, vorbește în mod specific despre un copil care are, am spune noi, o inabilitate în a-și exprima natural morală. Nu că natura morală nu e acolo. Și cred că 1 Samuel 21 oferă cea mai bună înțelegere asupra acestui fapt.

Dale Johnson: Apreciez faptul că ne ajuți să înțelegem dinamica modului în care Biblia vorbește despre experiența noastră umană și chiar recunoaște lipsa unor funcții în anumite moduri, așa cum vedem în degenerarea biologică, iar Biblia nu este ignorantă în această privință. Pentru că Dumnezeu nu este ignorant cu privire la aceste aspecte ale condiției noastre umane. Vreau să spun că este un rezultat al căderii omului, al păcatului omului. Pavel vorbește în 2 Corinteni 4 despre trup, care se degradează în diferite privințe. Și, bineînțeles, pentru că suntem o ființă holistică, atunci când trupul se degradează, se va produce o pierdere de funcție la un anumit nivel. Dar, în cele din urmă, ceea ce trebuie noi să înțelegem este că în direcția aceasta ne îndreaptă speranța escatologică în Scripturi, în Noul Testament: că tânjim după ziua aceea când… Noi nu căutăm ca altceva să ne răscumpere trupul și sufletul; noi Îl așteptăm pe Cristos să facă asta. Aceasta este speranța pe care o avem chiar și aici.

Așa că haidem să devenim practici. Am vorbit despre problema aceasta a autismului, încercând să înțelegem lucrurile puțin mai bine, și chiar și puțin din modurile în care Dumnezeu vorbește în înțelepciunea Lui despre aceste tipuri de simptome. Hai să vorbim practic despre biserică și despre cum poate biserica să ajute familiile care au un copil autist sau un adult care este autist. Care sunt câteva dintre lucrurile pe care biserica poate să le facă pentru a ajuta cu adevărat familiile care se confruntă cu asta?

Daniel Berger: E o întrebare cu o încărcătură bogată, pe care nu avem timp să o acoperim. Dar cred că în primul rând trebuie să existe înțelegerea simptomelor despre care am discutat. Chiar și în cazul lui David, niciuna dintre manifestări nu era o problemă de ordin moral. Nu vorbim despre lucruri precum în alte concepte de tip ADHD, unde unui copil i se spune să se așeze și el se ridică și aleargă. Nu există o unealtă de diagnostic moral, dacă vrei. Toate acestea sunt chestiuni a-morale. De aici vreau să încep. Și cu asta în minte, aș porni cu elementul numărul unu: a-i învăța pe părinți și pe membrii din biserică despre faptul că există o nevoie spirituală, precum și o nevoie fizică, de a auzi. E nevoie de discernământ din partea noastră pentru a recunoaște: este nevoie ca acest copil să fie învățat și disciplinat din punct de vedere spiritual? Sau este ceva ce trebuie abordat de un terapeut sau un medic? Și să-i încurajăm să folosească terapia ocupațional, repetiția, sau ceea ce noi numim neuroplasticitate chiar și în teoriile seculare din prezent. Neuroplasticitatea este parte din ceea ce ei numesc autism – sau pare a fi parte din ceea ce ei spun că ar caracteriza un copil normal sau o dezvoltare de tip copil normal. Neuroplasticitatea e prezentă în acest caz [al copiilor normali, n. trad.]. Și teoria lor este că aceasta este obstrucționată în cazul autismului de diferite lucruri. Sindromul alcoolismului fetal este un exemplu. Autismul este unul dintre simptome.

Mai este un lucru pe care l-aș spune: pur și simplu a-i învăța pe părinți să înțeleagă că sunt anumite aspecte fizice care produc ceea ce numim autism. În mod obișnuit, autismul este un simptom, nu este ceva de sine stătător. De asemenea, să-i încurajăm să-i ducă la terapie ocupațională.

Unul din lucrurile pe care biserica noastră le face este că avem o clasă de școală duminicală pentru cei cu nevoi speciale sau dizabilități, și parcurgem Răspunsuri din Geneza. Există multe metode și mijloace de a preda, dar vrem să ne asigurăm că înțeleg Evanghelia. Nu știm ce face Dumnezeu în inima lor. Așadar, suntem orientați spre a-i ajuta să cunoască și le oferim în mod intenționat Evanghelia în fiecare săptămână, apoi Îl lăsăm pe Dumnezeu să-Și facă lucrarea.

Oferim de asemenea un program de repaus, de odihnă. De fapt, suntem foarte încântați de el. Suntem în biserica noastră de aproximativ un an și urmează să lansăm programul în noiembrie. Am fost implicați în planificare din prima zi, iar părinții sunt foarte încântați. Atât de multe familii pur și simplu sunt lăsate izolate. Cel mai frecvent lucru pe care-l aud de la familiile cu un copil autist este că se simt izolați, că se simt uitați, se simt pur și simplu neglijați. Și, ca urmare, ce putem face noi ca biserică este să prezentăm un punct de vedere dualistic al neurodiversității, care subliniază suveranitatea lui Dumnezeu (Psalmul 139): acest copil, la fel ca oricare alt copil, este creat în chip minunat. Această boală nu este una pe care Dumnezeu, în afara ordinii Sale, a făcut-o din greșeală sau a fost un accident. Este un aspect foarte important, pe care nu-l pot sublinia îndeajuns. Mi-aș fi dorit să am mai mult timp să discut despre asta. Dar trebuie pur și simplu să fim aproape de aceste familii. Chiar dacă nu știm ce altceva să facem, doar să fim aproape de ei și să învățăm, să-i ajutăm, să le oferim un răgaz, și să le arătăm har. Să fim mâinile și picioarele lui Isus.

Dale Johnson: Da, acestea sunt câteva moduri minunate prin care biserica poate interveni și ajuta, arătând ospitalitate și demonstrând grijă, dragoste, atenție, apropiindu-se de familii, în contrast cu a rămâne distantă din ignoranță față de lucrurile pe care nu le cunoaștem sau de care ne temem. Cred că e foarte important. Acum, la fel ca multe alte subiecte pe care le-am putea discuta, autismul nu este lipsit de controverse. Există multe controverse în jurul acestui concept. Daniel, aș vrea să vorbești despre câteva dintre aceste controverse și despre cum ar trebui să le gândim.

Daniel Berger: Da. Cred că natura istorică a conceptului în sine este controversată. De asemenea, un articol a fost publicat în iulie 2022, care afirma că se estimează că în prezent un copil din 30 are autism. Aceasta este o creștere cu 50% față de anul 2017. Deci, fie facem noi ceva sau consumăm noi ceva care cauzează autismul, fie diagnosticul a devenit atât de vag și lax, încât determină pe cei care cu adevărat se încadrează în spectrul autist să fie minimizați. Ce este controversat este faptul că vorbim despre un spectru. Vorbim despre motivul pentru care mulți oameni văd autismul ca un concept fluid lipsit de început și de sfârșit. Dacă un copil are probleme de comportament, poate fi diagnosticat ca autist. Și, din nou, vreau să fiu foarte atent și să subliniez că asta de fapt dăunează copiilor care sunt cu adevărat autiști; nu ajută. Sunt multe beneficii pentru copiii care sunt etichetați ca fiind autiști, mai ales dacă au probleme de comportament. Este un subiect controversat pentru că mulți oameni în prezent spun „Copilul meu este autist” și găsesc un medic care să fie de acord cu asta. Dacă unul dintre simptome este legat de procesarea senzorială, adică probleme de auz sau de vedere, se încadrează un astfel de copil? Deci avem un concept foarte fluid și un spectru foarte fluid. E unul dintre lucrurile care chiar trebuie să fie clarificat. Mie îmi place să spun că atunci când vezi autism, va fi foarte vizibil. Și trebuie să fim foarte, foarte atenți, să avem discernământ, încât să nu băgăm toate problemele de comportament în acest diagnostic. De asemenea, am menționat doar în treacăt istoricul. Asperger a inventat termenul, iar Bleuler l-a popularizat, Eugen Bleuler – și acesta este un alt aspect controversat în sine. Există așadar multe moduri în care subiectul este unul controversat, dar sper că asta ajută puțin.

Dale Johnson: Da, cred că ne-ai ajutat, prin faptul că ne-ai dat câteva aspecte despre acest concept, încât să putem înțelege puțin despre autism, precum și câteva moduri practice prin care biserica se poate angaja și poate face ca acest diagnostic să nu mai sperie atât de multe familii, și de asemenea să vină în ajutorul familiilor care au un copil autist. Cred că e de mare folos. Și cred că e de folos și faptul că am putut începe această discuție – pentru că atunci când stăm în ignoranță, și teama va crește. Deci trebuie să depășim asta și să ne angajăm în slujire ca și biserică.

Mulțumesc, Daniel. Apreciez timpul oferit.

Daniel Berger: Cu drag.

Tradus cu permisiunea asociației ACBC. Traducătorul este responsabil de calitatea traducerii. Copyright© Association of Certified Biblical Counselors. Toate drepturile rezervate. Reproducerea, distribuirea sau traducerea fără permisiunea ACBC este interzisă.