7 lecții de consiliere din cartea Iov
Recent, cartea Iov mi-a devenit foarte prețioasă și mă bucur că am putut să o studiez în pregătirea mea pentru a preda din această carte în cadrul unei clase de Școală Duminicală pentru adulți. Speranța mea este să ajut în a transmite unele din lecții către alți consilieri. Aceste lecții sunt: (1) Dumnezeu Își demonstrează dreptatea în cele din urmă, (2) Dumnezeu este suveran peste suferință, (3) Exprimarea credinței noastre în mijlocul jelirii, (4) Nu fi ca prietenii lui Iov, (5) Învață din ce au făcut ei corect, (6) Ai răbdare cu cel care suferă, și (7) Aplică Scriptura în mod corect în viața celui consiliat.
Cartea Iov a fost probabil prima carte din Scriptură care a fost scrisă. Cartea Iov s-a întâmplat după Geneza, dar a fost scrisă prima. Primul lucru pe care Dumnezeu l-a dezvăluit a fost suveranitatea Lui în toate decretele Sale. În cele din urmă, Dumnezeu a apărat credința lui Iov în El – cel neprihănit va trăi prin credință (Habacuc 2:4b), și când nu există explicații raționale sau teologice pentru suferințe, credinciosul poate și trebuie să se încreadă în Dumnezeu. Jerry Bridges remarcă bine: „În mijlocul adversității, Scriptura ne învață trei adevăruri esențiale despre Dumnezeu: 1) Dumnezeu este complet suveran; 2) Dumnezeu este infinit în înțelepciune și 3) Dumnezeu este perfect în dragoste. Dumnezeu în dragostea Lui întotdeauna voiește ce este cel mai bine pentru noi. În înțelepciunea Lui, El întotdeauna știe ce este cel mai bine, iar în suveranitatea Lui, El are puterea să facă să se întâmple.”1 Nu trebuie niciodată să separăm aceste adevăruri unul de altul, ci trebuie să ne odihnim în suveranitatea, înțelepciunea și dragostea Lui că acestea vor face să aibă loc binele pe care El îl lucrează în noi și pentru noi.
Dumnezeu permite suferința în mod suveran, pentru că ea va sluji scopurilor evangheliei în viața copilului Său.
Scopul principal al cărții Iov nu este suferința. Stai o clipă! Iov a suferit atât de mult! Da, dar nu aceasta este ideea principală. Ideea principală este suveranitatea lui Dumnezeu – în suferință. Un lucru pe care Iov și toți consilierii lui l-au înțeles corect este că Dumnezeu este în controlul tuturor lucrurilor. Și noi știm din Romani 8:28-29 că Dumnezeu are un plan bun pentru suferință. În cele din urmă, Dumnezeu nu a răspuns întrebărilor lui Iov. În schimb, El i-a reamintit lui Iov că El controlează toate lucrurile. Acest aspect poate să ofere un confort nemaipomenit celor care suferă, pentru că ei pot vedea că suferința nu este la întâmplare sau lipsită de speranță. Ci, mai degrabă, Dumnezeu permite suferința în mod suveran, pentru că ea va sluji scopurilor evangheliei în viața copilului Său.
Iov a demonstrat un răspuns evlavios față de suferință, manifestat în două moduri. În capitolul 1, după ce Iov a pierdut totul, Iov a răspuns prin închinare (Iov 1:21). În capitolul 2, după ce Iov și-a pierdut sănătatea, el a răspuns printr-o acceptare pasivă (Iov 2:10). În ambele cazuri, Iov nu a păcătuit (Iov 1:22, 2:10). Noi trebuie să permitem ambele răspunsuri în cazul celor consiliați. Noi ar trebui să urmărim să ne bucurăm întotdeauna (Filipeni 4:4) și să socotim suferința ca o mare bucurie (Iacov 1:2). Noi nu trebuie să fim întristați ca aceia care nu au speranță (1 Tesaloniceni 4:13), DAR Iov ne ajută să vedem că Dumnezeu permite copiilor Lui să sufere în tăcere până când lacrimile lor se revarsă în închinare.
Prietenii lui Iov aveau o problemă teologică în sfaturile lor, problemă documentată excelent într-un podcast al ACBC. Ei îl acuzau în mod greșit pe Iov cum că el ar fi pedepsit de Dumnezeu pentru propriul lui păcat (Iov 8:16). Iov a făcut însă aceeași greșeală teologică, pentru că s-a gândit că n-ar trebui să sufere, din moment ce se percepea pe sine ca fiind neprihănit (Iov 10:1-2). Dumnezeu poate – și uneori o face – să pedepsească fizic pe cei răi de pe pământ (Proverbe 3:7-8, 13:15). Alteori, însă, cei răi prosperă (Ieremia 12:1). În același timp, suferința fizică vine asupra tuturor, ca urmare a blestemului păcatului (Geneza 3:16-19; 2 Corinteni 4:16). Ca și consilieri, nu ar trebui să presupunem că persoana consiliată suferă din cauza propriului său păcat, dar s-ar putea să fie nevoie să-i reamintim că nu e o victimă inocentă, pentru că toți am păcătuit și suntem lipsiți de slava lui Dumnezeu.
În timp ce Iov jelea profund și uneori greșea, totuși el privea înspre speranța autentică pe care Dumnezeu o oferă. Putem vedea acest lucru presărat pe tot parcursul cărții, culminând cu întoarcerea sa la încrederea în Dumnezeu de la final. În mijlocul cărții, Iov privește spre ceruri și (deși nu a înțeles complet) a strigat: „Ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că, la sfârşit, se va ridica pe pământ” (Iov 19:25).
Sunt de asemenea câteva lucruri pe care consilierii lui Iov le-au făcut bine (lucruri care sunt adesea trecute cu vederea). În primul rând, ei s-au dus să-l vadă (Iov 2:11). În al doilea rând, aveau intenții bune (Iov 2:11). În al treilea rând, ei au plâns cu Iov, care plângea (Iov 2:12; cf. Romani 12:15).
Acestor prieteni le păsa de Iov și au stat în tăcere cu el zi-lumină timp de 7 zile consecutive. Septuaginta (traducerea în greacă a Vechiului Testament) notează că cenușa pe care Iov o folosea pe rănile sale (Iov 2:8) era de la bălegar ars, cu siguranță la groapa de gunoi din afara cetății (cf. Levitic 13:46). Ai face tu acest lucru? Mergem noi în vizită când cineva suferă? Da, clar, consilierii lui Iov aveau o teologie greșită, dar le păsa și au mers.
Iov a început puternic în capitolele 1 și 2, dar și-a pierdut elanul în capitolul 3 (cum majoritatea dintre noi am păți). Celelalte capitole sunt roller-coaster-ul emoțional al lui Iov, care dorea să-L onoreze pe Dumnezeu în timpul suferințelor dureroase care pot conduce la disperare. Acest tip de roller-coaster emoțional este normal, și putem folosi lupta lui Iov pentru a-i ajuta pe alții să vadă că nu sunt singuri. Așa cum spune 1 Corinteni 10:13, fiecare încercare este ceva obișnuit – dar Dumnezeu este credincios.
Soția lui Iov nu i-a fost de ajutor. În loc să-l încurajeze și să-l mângâie, ea i-a spus lui Iov să-L blesteme pe Dumnezeu și să moară (Iov 2:9). Uităm cu ușurință, totuși, că Iov nu a fost singurul care suferea. Toți copiii ei muriseră, toată siguranța ei dispăruse, iar în acest punct părea că își va pierde și soțul. În cultura de atunci, ar fi fost ceva devastator și înfricoșător. Cum te-ai simți în locul ei? Ai mustra cu asprime pe o persoană consiliată care a trecut prin toate aceste lucruri și a cărei credință este șubrezită? În 1 Tesaloniceni 5:14, Pavel îi îndeamnă pe cititori să-i încurajeze pe cei descurajați și să-i ajute pe cei slabi (cum era și soția lui Iov, cu siguranță).
Fii atent atunci când aplici versete din Iov. Am auzit pe mulți oameni scoțând versete din context. Dumnezeu în cele din urmă îl mustră pe Iov (Iov 38:2) și pe primii trei consilieri ai săi (Iov 42:7) pentru o gândire greșită. Citatele din Iov sau din consilierii săi – de la capitolul 3 la capitolul 37 – sunt cu ușurință folosite ca „texte-dovadă”2. De exemplu, în Iov 31:1, Iov spune despre hotărârea lui de a nu se uita cu poftă la o femeie. Contextul, totuși, este argumentarea lui că Dumnezeu s-a purtat în mod nedrept cu el (Iov 31:35; cf. Iov 19:6). Trebuie să examinezi contextul unui verset (de obicei, cel puțin capitolul) înainte de a folosi un verset ca să-ți susții punctul de vedere.
Putem învăța multe din cartea Iov. Am face bine să o studiem, iar apoi să o studiem din nou. Ca și credincioși ai Noului Legământ, suntem binecuvântați să cunoaștem mult mai multe decât Iov sau decât consilierii săi, pentru că avem exemplul Omului Durerii care este obișnuit cu suferința (Isaia 53:3), prezența Duhului Sfânt și promisiunea Tatălui, care este prea înțelept, prea binevoitor și plin de bunătate pentru a putea greși în ceea ce hotărăște El în mod suveran (Romani 8:28-30). Putem spune cu încredere că suferința noastră este temporară și ușoară în comparație cu greutatea veșnică a slavei (2 Corinteni 4:17). Fie ca Dumnezeul oricărei mângâieri să ne folosească pentru a mângâia pe cei care suferă (2 Corinteni 1:3-4).
1 Jerry Bridges, Trusting God: Even When Life Hurts (Încrede-te în Dumnezeu: Chiar și când viața doare), (Colorado Springs, CO: NavPress, 2008), 15.
2 „Text-dovadă” (în engleză, proof text) – folosirea unui text biblic pentru a dovedi sau justifica o poziție teologică, dar făcând abstracție de contextul din care se ia citatul. [cf. https://www.theopedia.com/proof-texting] – n. trad.
Tradus cu permisiunea asociației ACBC. Traducătorul este responsabil de calitatea traducerii. Copyright© Association of Certified Biblical Counselors. Toate drepturile rezervate. Reproducerea, distribuirea sau traducerea fără permisiunea ACBC este interzisă.
Scott Meadows
pastor, membru ACBC
Scott Meadows este pastor asociat la biserica Lake Hills Community Church din Castaic, California, și este membru ACBC.
