Consilierea biblică și Psihologiile

În calitate de consilieri biblici, întâlnim frecvent diferite metode și sisteme de consiliere – multe dintre ele făcând uz de Scriptură și de limbajul biblic – dar cum putem ști dacă sunt cu adevărat biblice? În timp ce unii pot crede că este necesar un studiu formal al psihologiei seculare și al teoriilor de consiliere, fiecare consilier biblic, indiferent de nivelul de educație sau de experiență, poate învăța să distingă adevărul de eroare. În cartea Consilierea biblică și psihologiile, Ernie Baker oferă un curs intensiv solid de discernământ cu privire la diferitele abordări de consiliere, care ar fi benefic oricărui consilier, indiferent de nivelul de experiență.

În Consilierea biblică și psihologiile, Baker își propune să arate nevoia de a discerne cu „ochelari biblici” și să ofere o paradigmă care poate fi aplicată oricărui sistem de consiliere. El face acest lucru de-a lungul a trei capitole: „O istorie a ochelarilor biblici”, „Înțelegând două abordări seculare” și „O abordare biblică”. Baker abordează nevoia istorică de discernământ, evaluează terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și consilierea informată de traumă cu ajutorul sistemului celor „Șapte S-uri” și folosește același sistem pentru a prezenta o abordare cu adevărat biblică a consilierii. Una dintre lecțiile cheie ale acestei cărți este că nu orice sistem de consiliere care folosește terminologie științifică sau biblică poate fi luat pe cuvânt ca fiind solid sau ca reprezentând cu acuratețe Cuvântul lui Dumnezeu.

În calitate de pastor și consilier biblic cu peste patru decenii de experiență, profesor de consiliere biblică și student al lui David Powlison, Baker este în mod unic bine poziționat pentru a vorbi despre problema discernământului în cadrul mișcării de consiliere biblică. El corectează unele concepții greșite cu privire la pozițiile și abordările lui Jay Adams și David Powlison cu privire la psihologia seculară, explicând că „Adams a tras un semnal de alarmă tranșant, iar Powlison ne-a învățat în mod cordial, dar clar, să privim cu discernământ” (29). Atât Adams, cât și Powlison s-au opus utilizării psihologiei seculare pentru îngrijirea sufletelor, deoarece aceste sisteme au presupoziții antibiblice (credințele fundamentale care modelează modul în care văd oamenii și problemele lor).

Principalul punct forte al cărții lui Baker este faptul că ajută orice consilier să identifice și să evalueze aceste presupoziții prin introducerea „paradigmei celor șase S-uri” a lui Powlison: sursa autorității, păcatul, mântuirea, sfințirea, sistemele de sprijin și confruntarea (apologetica)¹. Baker adaugă, de asemenea, propriul său S: slujitori ai sistemului. Pentru a-i ajuta pe cititori să pună în practică această paradigmă, Baker examinează în capitolul 2 TCC și consilierea informată de traumă, avertizând asupra presupozițiilor lor nebiblice cu privire la sursele de autoritate, la viziunea asupra oamenilor și a problemelor lor și la modalitățile de a ajuta oamenii. El explică faptul că aceste metodologii nu sunt neutre: „Înțelegeți că metodologiile care sunt dezvoltate sunt rezultatul aplicării unui model de consiliere, a unei viziuni asupra oamenilor și a motivelor pentru care aceștia au probleme. Folosind terminologia lui Powlison – metodologiile au un ADN secular. Scriptura ne avertizează în mod repetat cu privire la amestecul adevărului cu eroarea. (A se vedea Psalmul 1)” (61).

Baker abordează, de asemenea, problema cercetării științifice și psihologice și a concepției eronate că consilierii biblici sunt anti-stiință. Deși există o valoare pentru descoperirile științifice dovedite și reproductibile, el explică faptul că o mare parte din lucrurile care sunt promovate de abordări precum consilierea informată de traumă ca fiind „fapte științifice” sunt prea simplificate și adesea inexacte, conform cercetărilor științifice de calitate și experților. Mai mult, Baker subliniază pe parcursul cărții că până și informațiile științifice adevărate sunt totuși filtrate prin ochelari seculari de către sistemele de consiliere. El scrie: „Un consilier biblic presupozițional va trebui să țină cont de faptul că toate cercetările (mai ales în științele „soft”) au prejudecăți și că viziunea asupra lumii influențează chiar și modul în care sunt concepute studiile” (63). Psihologii seculari pot observa fapte adevărate, dar modul în care aceste fapte sunt interpretate și puse cap la cap va fi foarte diferit de cel al unei persoane cu ochelari biblici.

Împreună cu aceste avertismente împotriva adoptării lipsite de discernământ a științei, Baker argumentează că, în cele din urmă, nici măcar cunoștințele științifice exacte nu sunt necesare pentru consilierii biblici. El se întreabă: „Chiar trebuie să știm despre amigdală pentru a ajuta o persoană pe care o consiliem să trăiască o viață care să-L slăvească pe Dumnezeu în timp ce procesează circumstanțe îngrozitoare?”. (59). Folosirea de către Baker a studiului de caz al lui Larry îi ajută pe cititori să vadă că răspunsul la întrebarea de mai sus este „nu”. Înțelegerea modului în care funcționează creierul lui Larry în lumina abuzurilor și a alcoolismului din trecut poate fi interesantă și utilă într-un mod limitat – poate că îl va determina pe consilier să fie mai răbdător și mai plin de compasiune față de el, de exemplu -, dar aceste cunoștințe nu îl vor ajuta pe consilier să îl ghideze pe Larry să trăiască și să răspundă într-un mod care să Îl onoreze pe Dumnezeu. Nu numai că Biblia este suficientă pentru consiliere, ci este și singurul lucru necesar pentru a-i înțelege pe oameni, problemele lor și pentru a le oferi o speranță adevărată și de durată, care se găsește doar în Hristos. Baker pune problema în felul următor: „Pe măsură ce începeți să vedeți că avem toate ingredientele care sunt considerate parte a unui sistem de consiliere, veți vedea că avem un sistem de credință complet. Rezultatul final va fi că veți înțelege că nu este nevoie să încorporați credințele altor sisteme” (36).

Există o secțiune la care i-aș ruga pe consilieri să fie foarte atenți în timp ce o citesc. Atunci când discută despre modul în care Adams și Powlison l-au ajutat să dezvolte ochelarii biblici, Baker afirmă: „Ca să fie clar, am beneficiat personal de studiul psihologiei. Sunt intrigat de cercetările asupra oamenilor și chiar am beneficiat de pe urma lecturii despre diverse abordări de consiliere” (29). Exemplele pe care le dă sunt: formularea unor întrebări mai bune după ce a studiat TCC și faptul că a devenit mai plin de compasiune după ce a studiat consilierea informată de traumă. El continuă: „Acest lucru nu înseamnă că voi încorpora metodologiile lor încărcate de teorie în consilierea mea. Sunt mult mai interesat să explorez adâncimile Scripturii și să extrag din bogățiile ei pentru a-i ajuta pe oameni” (30).

Este adevărat că noi, în calitate de consilieri biblici, putem beneficia de pe urma studiului psihologiilor. Studierea altor sisteme ne poate ajuta să ridicăm întrebări pe care nu le luasem în considerare înainte sau poate expune unele dintre deficiențele noastre personale. Dar există o lume întreagă de diferență între „beneficiez de pe urma învățării despre opiniile opuse și a faptului că mă bazez pe Scriptură pentru a-mi rafina consilierea” și „beneficiez de pe urma integrării teoriilor și metodelor psihologice seculare în consilierea mea”. Din nefericire, există persoane care pretind a fi consilieri biblici și care au adoptat cea de-a doua atitudine față de psihologia seculară. Acest lucru face cartea lui Baker atât de oportună.

Multe dintre conversațiile de astăzi din cadrul mișcării de consiliere biblică se referă la această problemă a relației noastre cu psihologiile și abordările seculare de consiliere. A avea un model de evaluare a abordărilor de consiliere, precum cel prezentat în această carte, este o condiție prealabilă pentru a răspunde la această întrebare. Consilierii trebuie să caute să înțeleagă sistemele de consiliere cu ochelari biblici înainte de a căuta să adopte orice idee sau practică. Îl felicit pe Baker pentru că a continuat lucrarea lui Powlison prin angajamentul său de a învăța următoarea generație de consilieri biblici cum să aibă discernământ și să rămână credincioși Cuvântului lui Dumnezeu.

Citate cheie:

1. „Folosirea acestor metodologii este pragmatism și reprezintă un compromis extrem de discutabil dacă accepți că psihologiile care au dezvoltat aceste metodologii sunt sisteme de credință filozofice care au o viziune diferită despre oameni față de cea din Biblie.” – 60
2. „Adams mi-a arătat consecvența dintre ceea ce învățam la orele de teologie despre caracterul inerant al Scripturii și consilierea biblică care ia în serios această doctrină. Powlison m-a învățat să mă gândesc în profunzime la ceea ce a făcut păcatul asupra oamenilor și, în special, la „inima” biblică. De asemenea, m-a învățat să gândesc biblic despre sistemele de consiliere folosind presupoziții biblice.” – Pagina 32.
3. „După cum am afirmat mai înainte, fiecare sistem de consiliere are scopuri pe care se străduiește să le atingă cu persoanele consiliate. TCC a ajutat dependenții de droguri. TCC i-a învățat pe Larry din lume cum să gândească diferit despre viață. Dar TCC nu îl va învăța pe Larry o perspectivă corectă asupra sinelui. De fapt, o problemă centrală a oamenilor este sinele, din cauza căderii. TCC nu va face decât să întărească problema de bază, deoarece Larry este învățat să nu se considere pe sine ca fiind problema, ci ca fiind soluția. El va deveni propriul său salvator”. – Pagina 52.
4. „Pentru că există suficient în Biblie pentru a dezvolta un sistem complet de consiliere, ar trebui să ne întrebăm: cum ar vrea Biblia să răspundem atunci când suntem pe cale să avem un atac de panică sau ne luptăm cu flashback-uri ale unei amintiri oribile? Și avem nevoie să folosim terapii seculare pentru a oferi un ajutor real sau pentru a pune la punct detaliile principiilor biblice? Cred că răspunsul la această ultimă întrebare este nu.” Pagina 59.
5. „Aveți acum o paradigmă pentru a discerne ceea ce se învață atât în teoriile seculare, cât și în consilierea biblică evanghelică. Sper, de asemenea, că sunteți mai încrezători că Scriptura oferă un sistem complet de consiliere pentru a-i ajuta pe Larry din lume și că nu este nevoie de sincretizare cu alte sisteme.” – Pagina 87.

¹ În engleză toate încep cu litera „s”: source of authority, sin, salvation, sanctification, support systems, and sparring (apologetics) – n. trad.

Tradus cu permisiunea asociației ACBC. Traducătorul este responsabil de calitatea traducerii. Copyright© Association of Certified Biblical Counselors. Toate drepturile rezervate. Reproducerea, distribuirea sau traducerea fără permisiunea ACBC este interzisă.