Resuscitându-ne idolii

Nu mă uit la filme cu zombi, dar este ceva terifiant în legătură cu morții care revin la viață. Ceea ce ar trebui să fie și mai de speriat, însă, este ideea că noi am da viață idolilor noștri.

De ce am face așa ceva?

Deși nu intenționat, avem tendința de a o face prin faptul că medităm la lucrurile greșite.

Dând viață la ceea ce este pământesc

În trecut, am mai scris despre faptul că meditația nu lipsește în viața noastră, ci este direcționată greșit. Deoarece meditația înseamnă pur și simplu să te gândești profund la ceva, realitatea este că toți medităm. Pericolul, deci, nu este că nu medităm; este că, în loc să medităm la adevărul biblic, medităm la altceva.

Aceasta este preocuparea lui Pavel în Coloseni 3:2. El spune: „Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ” (sublinierea noastră). Dar de ce există această preocupare? Vedem pericolul doar câteva versete mai târziu, în versetul 5. Pavel scrie: „De aceea, daţi morţii tot ceea ce aparţine firii voastre pământeşti”. El continuă să descrie ceea ce este pământesc ca fiind lucruri precum pofta rea, lăcomia, mânia, răutatea și defăimarea. Ideea lui este că, dacă ne îndreptăm gândurile spre lucrurile pământești, nu dăm morții ceea ce este pământesc în noi – ci îi dăm viață.

Imaginea este atât de vie – noi efectuăm resuscitarea unui lucru care ar trebui să fie mort. Un mod de a ne gândi la acest lucru este să îl considerăm din perspectiva idolatriei noastre. Idolii noștri sunt morți – ei sunt fără putere. După cum spune Psalmul 115:5-6: „Ei au gură, dar nu vorbesc, au ochi, dar nu văd, au urechi, dar nu aud, au nas, dar nu pot mirosi”. Ca și creștini, se presupune că idolii ar trebui să fie morți pentru noi. De aceea, Pavel scrie în Galateni 6:14: „Eu nu mă voi lăuda decât cu crucea Domnului nostru Isus Cristos, prin care lumea a fost răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume”. Ca și creștini, lumea ar trebui să fie moartă (răstignită) față de noi.

Care este atunci problema? Noi dăm viață idolilor noștri prin meditație. Luați din nou în considerare Coloseni 3:2. Când ne îndreptăm gândurile spre lucrurile de sus, dăm moarte la ceea ce este pământesc în noi; când ne îndreptăm gândurile spre lucrurile de pe pământ, le dăm viață. Acest lucru înseamnă că, atunci când medităm la lucrurile pământești, efectuăm o resuscitare spirituală și înviem idolii noștri. Ca niște zombi, ei sunt încă morți, dar animați și porniți spre distrugere. Atunci când le dăm viață idolilor noștri prin meditație, le dăm puterea de a ne pune în pericol viețile.

Implicații în materie de consiliere

Deși accentul consilierii biblice va fi întotdeauna pus pe Scriptură, nu putem ignora gândurile greșit direcționate din viața persoanei pe care o consiliem. Aceasta înseamnă că, pentru a ajuta pe cineva să „dea morții ceea ce este pământesc” din el, nu numai că trebuie să-l ajutăm să-și îndrepte gândurile spre lucrurile de sus, dar trebuie să-l ajutăm și să recunoască atunci când își îndreaptă gândurile spre lucrurile pământești.

Să luăm în considerare acest exemplu: Imaginați-vă că oferiți consiliere unei adolescente care se luptă cu probleme legate de imaginea corporală. Ar fi o mulțime de adevăruri biblice cu care ai vrea să o încurajezi, dar este necesar, de asemenea, să o ajuți să își păzească inima împotriva meditației greșit direcționate. De exemplu, poate că utilizarea rețelelor de socializare este o modalitate prin care ea își îndreaptă zilnic gândurile spre lucrurile pământești. Chiar dacă s-ar putea să petreacă 20 de minute în devoțiunea zilnică cu Domnul (gândindu-se la lucrurile de sus), îți dai seama că ea petrece câteva ore gândindu-se la lucrurile pământești în timp ce răsfoiește la nesfârșit feed-ul ei. În timp ce postările pot părea destul de inofensive, în realitate, fiecare dintre ele promovează o viziune asupra lumii și o convinge de realități pământești. Astfel, vă puteți imagina că, după suficient timp, este destul de ușor să ajungă să fie convinsă că trebuie să arate într-un anumit fel pentru a fi plăcută și iubită. Acest lucru înseamnă că, deși nu contează cu adevărat decât ceea ce Dumnezeu declară cu privire la ea, totuși, prin meditație, ea dă viață idolilor ei și le oferă puterea de a-i declara valoarea pe baza greutății, tenului, înălțimii și a oricărui alt parametru lumesc.

În timp ce rețelele de socializare pot fi permise pentru această tânără domnișoară, trebuie să ne punem întrebarea: sunt ele și de folos? Dacă nu încurajează închinarea față de Hristos și, dimpotrivă, dau viață la ceea ce este pământesc, atunci ea trebuie să le reevalueze și poate chiar să le elimine de dragul sănătății sale spirituale.

Ajutoare pentru consiliere

Iată alte câteva modalități de a lua în considerare meditația greșit direcționată a cuiva:

• Cum sunt conversațiile lor cu ceilalți? Cine ajunge să vorbească cu inima lor? Cine le alimentează idolatria?
• Unde se duce mintea lor atunci când visează cu ochii deschiși (conducând, făcând exerciții fizice, mergând la culcare etc.)?
• Atunci când se păcătuiește împotriva lor, stăruie asupra infracțiunii și o reiau iar și iar în mintea lor? (Acest lucru este deosebit de important în consilierea maritală).
• Cum arată consumul lor de media? La ce se uită, ce citesc sau cu ce se ocupă?
• Dacă au dificultăți în a iubi pe cineva, la ce se gândesc atunci când le vine în minte acea persoană? Reiau o scenă din sala de judecată în care cealaltă persoană este declarată vinovată, iar ei sunt declarați nevinovați?
• La ce soluții speră și visează ei în timpul suferinței lor? Pierd ei din vedere adevărata speranță în Hristos în meditația lor?

Întrebări pentru reflecție

1. Cum poți fi mai sârguincios în a depista meditația greșit direcționată?
2. Cum poți să-l ajuți pe cel pe care îl consiliezi să facă legătura între meditația lor și faptul că pun la moarte sau dau viață la ceea ce este pământesc în ei?

Tradus cu permisiunea asociației Biblical Counseling Coalition. Responsabilitatea traducerii revine integral traducătorului. Pentru această traducere, copyright © aparține asociației BCC.