Cum să ajutăm copiii supuși intimidării să învingă răul cu binele

Am fost hărțuit în copilărie și am fost și părinte al unui copil care a fost supus la intimidare (bullying). Când fiul meu a început să experimenteze ceea ce a durat mai bine de zece ani, îi cunoșteam prea bine durerea. Mai important, sunt și un copil al lui Dumnezeu, așa că moartea și învierea lui Isus au însemnat că nu era nevoie să păcătuiesc în timpul încercărilor, ci puteam de fapt să îl onorez și să îl ascult pe Tatăl meu sfânt. A însemnat că aveam acces la înțelepciunea infinită a lui Dumnezeu. A însemnat că Tatăl meu suveran a forțat fiecare încercare să îmi facă bine. Însemna că aveam capacitatea dată de Dumnezeu de a-i iubi pe cei care au păcătuit împotriva mea și a fiului meu. Însemna că puteam să mă apropii cu îndrăzneală de un Mântuitor înțelegător pentru a găsi o compasiune profundă, sursa oricărei mângâieri și un ajutor de nezdruncinat în vremurile de nevoie ale familiei mele (Evrei 4:15).

Păstorirea propriei mele inimi și a familiei mele prin acele încercări a fost dureroasă și dificilă, dar a fost, de asemenea, plină de oportunități evanghelice, orchestrate și personalizate doar pentru familia Keeters de către un Tată iubitor, înțelept și sfânt. Poate că unul dintre cele mai provocatoare aspecte pentru mine în lucrul cu copilul meu, precum și pentru mulți dintre părinții pe care i-am sfătuit, a fost să-l ajut să aplice înțelepciunea din Romani 12.

Capitolul 12 din Romani începe printr-o poruncă de transformare continuă a minții noastre, astfel încât să trăim pentru Hristos, în loc să ne conformăm cu gândirea și comportamentul lumesc (v. 1-2). Imediat după aceea, și imediat după o poruncă de a iubi și de a practica ospitalitatea față de frații și surorile noastre în Domnul, Pavel ne dă o altă poruncă foarte importantă:

Binecuvântaţi-i pe cei care vă persecută! Binecuvântaţi, nu blestemaţi! Bucuraţi-vă cu cei care se bucură, plângeţi cu cei care plâng!

Romani 12:14-15

Această trecere la „cei care vă persecută” nu este deconectată de cele treisprezece versete anterioare. Dacă gândim și acționăm ca lumea nerăscumpărată (v. 2a), atunci îi vom blestema pe cei care ne greșesc și chiar vom căuta să ne răzbunăm. În schimb, dacă suntem reînnoiți în Duhul Sfânt (v. 2b), nu numai că ne vom abține de la a blestema și a ne răzbuna, ci vom căuta chiar să-i binecuvântăm pe cei care ne greșesc și vom arăta o compasiune autentică față de ei. Trebuie să te bucuri atunci când lucrurile merg bine pentru ei, mai degrabă decât să întorci rău pentru rău, fiind invidios. În mod similar, atunci când ei trec prin greutăți, trebuie să arăți compasiune autentică față de ei, în loc să le întorci rău pentru rău bucurându-te.

Dumnezeu ia în serios modul în care răspunzi la nedreptățile îndreptate împotriva ta. Pavel continuă în Romani 12 să interzică în mod categoric să întorci rău pentru rău sau să te răzbuni. „Răzbunarea este a Mea”, declară Domnul. Pur și simplu nu avem acest drept, pentru că nu suntem Dumnezeu. Numai El este sfânt și perfect în ceea ce privește scopul și timpul justiției Sale.

Urmează apoi această poruncă:

Nu vă lăsați biruiți de rău, ci biruiți răul prin bine.

Romani 12:21

Dumnezeu nu numai că interzice să întorci rău pentru rău, dar interzice și indiferența sau ignorarea situației. În schimb, ți se poruncește să „biruiești răul prin bine”. A fi biruit de rău înseamnă a ceda gândirii lumești (v. 2a), căutând să te răzbuni și să întorci rău pentru rău. A te lăsa biruit de rău înseamnă că permiți ca inima ta să fie stăpânită de comorile răutății mai mult decât de dragostea lui Hristos.¹ Dar a birui răul prin bine înseamnă să continui să fii ascultător cu credință chiar și în fața unei suferințe personale. Înseamnă că trăiești într-un mod care Îl cinstește pe Hristos față de toată lumea, inclusiv față de dușmanii tăi, dând dovadă de smerenie (Romani 12:3, 16), de ajutor (Romani 12:6-8) și de pace față de toți (Romani 12:18). Tu și copilul tău trebuie să îi binecuvântați în mod intenționat și cu scop pe cei care v-au nedreptățit (și chiar continuă să vă nedreptățească), să le arătați bunătate și să vă rugați ca Dumnezeu să facă bine în viața lor.²

Îmi dau seama cât de greu poate părea acest lucru atunci când te afli în mijlocul unei crize. De aceea nu ne uităm la noi înșine pentru a ne supune acestor porunci bune. Ne bazăm pe dragostea lui Hristos din noi pentru a trăi pentru gloria și onoarea lui Hristos:

Căci dragostea lui Cristos ne constrânge, întrucât suntem convinşi că atunci când Unul a murit pentru toţi, toţi au murit. El a murit pentru toţi, pentru ca cei vii să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel Ce a murit şi a fost înviat pentru ei.

2 Corinteni 5:14-15

Ideea este că o dragoste profundă pentru înțelepciunea și slava lui Dumnezeu produce o ascultare cu credință care caută în mod intenționat să întoarcă binele pentru rău.

Împreună cu copilul tău, rugați-vă în mod regulat pentru agresor – pentru ca Dumnezeu să îl binecuvânteze. Cereți-I lui Dumnezeu să vă ajute să renunțați la orice lucru din interiorul oricăruia dintre voi care promovează atitudini și răspunsuri păcătoase și răzbunătoare. Cereți-i lui Isus să vă ajute pe tine și pe copilul tău să plănuiți să arătați bunătate bătăușului atunci când aveți ocazia. Nu ești recunoscător că Dumnezeu a făcut acest lucru și multe altele pentru tine?

Însă Dumnezeu Şi-a dovedit dragostea faţă de noi prin faptul că, în timp ce noi eram păcătoşi, Cristos a murit pentru noi.

Romani 5:8

Așadar, cum trecem (noi și copilul nostru) de la un spirit amar la bunătatea plină de compasiune pe care o vedem în Romani 12?

Aşadar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu răbdare! Îngăduiţi-vă unul pe altul, iertaţi-vă unul pe altul ori de câte ori vreunul dintre voi are vreo nemulţumire împotriva altuia! Cum v-a iertat Domnul, aşa iertaţi-vă şi voi!

Coloseni 3:12-13

Nu ar trebui să fie nevoie de multă reflecție asupra Evangheliei pentru a pune circumstanțele în perspectivă atunci când alții ne greșesc. De ce nu? Pentru că noi am greșit față de Dumnezeu infinit mai mult. Este adevărat că trecerea de la amărăciune la ceea ce îndeamnă Pavel în Coloseni 3:12-13 vă va costa pe tine și pe copilul tău – nu în bani gheață, ci în moneda smereniei, a răbdării și a încrederii în Dumnezeul care deține drepturile exclusive asupra dreptății finale. Dar poți fi sigur că nu te va costa niciodată mai mult decât ceea ce L-a costat pe Dumnezeu să te ierte.

Împreună cu copilul tău, roagă-L pe Domnul să vă ajute pe amândoi să creșteți în bunătate și compasiune față de agresor. Exprimați-vă preocuparea pentru relația bătăușului cu Dumnezeu, deoarece, făcându-i rău copilului tău, bătăușul se răzvrătește împotriva unui Dumnezeu sfânt, o poziție teribilă cu siguranță! Apoi, lucrați la a înlocui gândurile dureroase cu gânduri în concordanță cu ceea ce citim în Filipeni 4:8; mai exact, gânduri care sunt:

• corecte: gândesc din punctul de vedere al lui Dumnezeu;
• demne de admirație: reflectând asupra binelui celuilalt, spre deosebire de a căuta greșeli;
• iubitoare: gândindu-te la modul în care îi poți sluji sau ridica pe ceilalți (inclusiv pe cel agresor).³

Recent, rodul acestei lecții învățate cu greu s-a manifestat în cazul fiului meu (acum adult). În timp ce el era plecat la facultate, am fost abordat într-o duminică de unul dintre tinerii care l-au hărțuit dur în liceu, pe care nu-l mai văzusem între timp, de peste patru ani. Nu numai că această persoană frecventa acum biserica mea, dar Dumnezeu l-a plasat în viața mea în așa fel încât interacționam în mod regulat cu el și îi slujeam. Trebuie să recunosc, reacția inițială a mea și a soției mele a fost mai puțin entuziastă. Cu toate acestea, când i-am spus fiului meu, primul său răspuns a fost: „Este uimitor! Sunt atât de recunoscător că Domnul i-a schimbat inima și l-a adus la biserica noastră!”. Ce reacție minunată! De unde a apărut asta? A venit dintr-o inimă care, printr-o serie de încercări dureroase, a fost învățată să își iubească chiar și dușmanii cu dragoste după Evanghelie și să dorească cu adevărat să îi binecuvânteze chiar și pe cei care la un moment dat îl blestemaseră. Atât eu, cât și soția mea am fost smeriți în acea duminică de harul lui Dumnezeu, când ne-a adus amândurora pe cineva care, în cele din urmă, avea să devină un nou prieten și frate membru al bisericii, dintr-un loc pe care nu ni l-am imaginat niciodată. Glorie lui Dumnezeu!

¹ William Hendriksen și Simon J. Kistemaker, Expunerea Epistolei lui Pavel către Romani, vol. 12-13, Comentariul Noului Testament (Grand Rapids: Baker, 1953-2001), 423.

² Ibidem.

³ Pentru o abordare excelentă a modului în care se aplică Filipeni 4:8, recomand cu căldură pe John Vandegriff, În arena minții (In the Arena of the Mind, Howell, NJ: Ask, Seek, and Knock, 1992).

Tradus cu permisiunea asociației ACBC. Traducătorul este responsabil de calitatea traducerii. Copyright© Association of Certified Biblical Counselors. Toate drepturile rezervate. Reproducerea, distribuirea sau traducerea fără permisiunea ACBC este interzisă.