Nu oferiți doar răspunsuri: Ajutați persoanele consiliate să învețe
Îți amintești că aveai teme pentru acasă din manuale care aveau multe dintre răspunsuri la sfârșitul cărții, astfel încât puteai să cauți răspunsurile și să știi imediat dacă ai obținut sau nu răspunsul corect? Și apoi, desigur, dacă obțineai răspunsul greșit, te întorceai și îți schimbai răspunsul.
Cu siguranță, a ști răspunsul este de un real ajutor. În acest fel, poți evalua dacă înțelegi ceea ce înveți. Cu toate acestea, sunt sigur că ai avut un prieten – bineînțeles, nu e cazul tău – care căuta imediat răspunsurile și care era mai preocupat de răspuns și de obținerea notei decât să se asigure că înțelege conceptele pe care ar fi trebuit să le învețe. Dacă aceasta este abordarea față de învățare – dă-mi doar răspunsul ca să pot obține nota – are loc de fapt un proces de învățare? Este oare pregătit pentru ora următoare elevul care aleargă repede la sfârșitul cărții pentru a obține răspunsul, astfel încât să poată primi nota? Este oare pregătit pentru restul vieții cu acest tip de abordare a procesului de învățare?
În calitate de consilier biblic, una dintre erorile în care este cel mai ușor să cazi este aceea de a fi un distribuitor de răspunsuri sau un furnizor de informații, mai degrabă decât cineva care ajută și ghidează persoana consiliată în procesul de învățare și descoperire.
Probabil că am auzit cu toții citatul: „Dă-i unui om un pește și îl hrănești pentru o zi; învață un om să pescuiască și îl hrănești pentru o viață”. Aceasta este, în esență, miza consilierii biblice. Fie ești un consilier care îi învață pe cei pe care-i consiliează să fie dependenți de el, fie unul care îi învață cum să fie mai independenți.
Cartea Proverbe începe cu o serie de cuvântări ale unui tată către fiul său în Proverbe 1-9. Scopul tuturor acestor cuvântări este de a-și ajuta fiul să trăiască înțelept. Există învățături simple, directe, cum ar fi să stai departe de imoralitatea sexuală, să nu fii leneș, ci să muncești din greu și așa mai departe. Dar, pe lângă poruncile clare despre cum să fii înțelept, primești și îndemnuri ferme să fii un învățăcel și un căutător de înțelepciune și înțelegere.
Proverbe 2:1-5: „Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele şi vei păstra în tine îndrumările mele, dacă-ţi vei apleca urechea spre înţelepciune şi inima spre pricepere, dacă vei cere înţelepciune şi te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei dori ca pe argint şi o vei căuta ca pe o comoară ascunsă, atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.”
O întrebare interesantă este: „Dacă tatăl dorește ca fiul să fie înțelept și i-a spus multe modalități practice de a fi înțelept, atunci de ce înțelepciunea trebuie «dorită ca argintul și căutată ca o comoară ascunsă»? Nu i-a spus tatăl în mod clar în capitolele 1-9 ce este înțelepciunea?”
În mod asemănător, dacă o persoană care primește consiliere vine cu o problemă în căsnicie sau cu o provocare în calitate de părinte și cere ajutor, nu este suficient să îi arătăm un verset din Biblie și să îi explicăm clar cum funcționează, apoi să îl trimitem pe drumul său sau să trecem la următoarea întrebare?
Răspunsul este, desigur, nu. Cu excepția cazului în care persoana care vine și cere ajutor este deja destul de înțeleaptă. Dacă pasajul din Proverbe 2:1-5 este deja adevărat în cazul lor, atunci faptul că vin să ceară ajutorul ar putea fi practic modul în care trăiesc vv. 2-4. S-ar putea să vină la tine pentru că au căutat înțelepciunea cu privire la o problemă și au săpat în căutarea ei, dar au nevoie de o mână de ajutor în plus în săpăturile lor. Dacă acesta este cazul, atunci da, a indica un pasaj însoțit de o explicație ar putea fi de ajuns pentru ei.
Dar în cazul celor mai mulți care vin la consiliere, ei au nevoie de ajutor pentru a învăța să facă vv. 1-4, astfel încât să ajungă să înțeleagă v. 5, care, conform Proverbe 3:7, îi va ajuta să „se se ferească de rău”.
Realitatea #1 – Mulți din cei care vin la consiliere nu știu să citească Biblia pentru a înțelege pur și simplu ce spune textul.
Aceasta este o problemă uriașă astăzi. Întotdeauna a fost o problemă mare, așa că să nu exagerăm problema ca și cum ar fi ceva nou sub soare. Cred că apostolul Pavel a găsit o mulțime de analfabeți biblici în călătoriile sale misionare! Dar asta nu i-a împiedicat pe el sau pe însoțitorii săi să proclame Evanghelia și să-i îndemne să crească în cunoașterea Domnului. Evident, aceasta era o problemă chiar și în biserică, printre cei care ar fi trebuit să fie mai avansați în cunoașterea lor (cf. Evrei 5:11-14).
Cel mai mare tip de analfabetism biblic pe care îl întâlnesc în consiliere este doar o lectură leneșă, la nivel de suprafață, a textului. Este posibil să rețină unele lucruri din el, dar mulți dintre cei consiliați nu meditează și nu se gândesc la modul în care textul se leagă împreună și nici măcar nu se asigură că înțeleg despre ce este vorba.
De exemplu, Isaia 50:10-11: „Care dintre voi se teme de Domnul şi ascultă de glasul Robului Său? Cel ce umblă în întuneric şi nu are lumină, să se încreadă în Numele Domnului şi să se bizuie pe Dumnezeul său! Iar voi toţi care aprindeţi un foc şi purtaţi torţe aprinse, umblaţi, dar în lumina focului vostru şi a torţelor pe care le-aţi aprins! Aceasta veţi primi din mâna Mea: veţi zăcea într-un loc al durerii.»”.
Nu merg în acest pasaj cu fiecare persoană pe care o consiliez, dar acesta este un text perfect pentru a ilustra o citire superficială a Scripturii și insuficiența acestui fel de a citi în a-l ajuta pe cel consiliat.
„Lumina” și „întunericul” sunt, evident, teme foarte comune în Biblie. Și cel mai frecvent „lumina” este asociată cu dreptatea și bunătatea, iar „întunericul” este asociat cu răul și răutatea. Din cauza aceasta, dacă citești textul cu superficialitate, vei vedea „umblă în întuneric” și te vei gândi imediat: „asta e rău, nu face asta”. Și „umblă în lumină” și vei crede că este bine. Și, de cele mai multe ori, cei consiliați au interpretat textul în felul acesta. Dar dacă îl citești cu atenție, asigurându-te că înțelegi ce spune de fapt textul, afli că „a umbla în lumină” în acest pasaj nu este deloc ceea ce vrei să faci! Pentru că iată ce primesc din mâna lui Dumnezeu cei care fac asta: „veţi zăcea într-un loc al durerii”.
Observație: Trebuie să ne asigurăm că prin temele de consiliere și prin timpul petrecut în sala de consiliere îi încurajăm și să îi împingem pe cei consiliați să citească cu atenție textul pentru a-l înțelege.
Realitatea nr. 2 – Mulți dintre cei consiliați, atunci când „înțeleg” ce spune textul, se opresc în acel punct.
„Înțeleg” este între ghilimele mai sus, pentru că există un sens în care înțelegerea a ceea ce spune textul nu este încă cu adevărat înțelegere.
Dacă luăm din nou ca exemplu Isaia 50:10-11, să spunem că o persoană consiliată înțelege că ar trebui să se încreadă și să se bazeze pe Dumnezeu atunci când umblă în întuneric, mai degrabă decât să-și aprindă propriul foc. Aceasta este ceea ce textul spune în mod clar că va face cel care se teme și ascultă de vocea slujitorului lui Dumnezeu (Mesia). Doar pentru că pot articula acest lucru nu înseamnă că ei continuă să sape în text pentru a găsi sensul și aplicabilitatea pentru ei înșiși.
1 Corinteni 8:1 ne spune că „…cunoașterea îngâmfă”. Dacă persoanele consiliate se opresc la înțelegerea textului la nivel de suprafață, acest tip de cunoaștere poate să ducă pur și simplu la îngâmfare. Ei înțeleg sensul autorului. Este un lucru minunat. Este important. Dar nu este suficient! Trebuie să-i determinăm pe cei pe care-i consiliem să-și aplece inimile spre pricepere (v.2), să o dorească precum argintul și să o caute ca pe o comoară ascunsă (v.4)!
Pentru a face acest lucru, este nevoie de întrebări bune din partea consilierului, care să împingă privirea celui consiliat înapoi în text pentru a gândi și a medita (lucru pe care firea noastră se opune să îl facă de multe ori). Întrebări de genul:
- Deci, ce înseamnă să umbli în întuneric? La ce fel de situație credeți că s-ar referi?
- Dacă cel care ascultă de Domnul umblă în întuneric, ce vă spune asta despre ceea ce ar trebui să vă așteptați ca și creștin în diferite momente ale vieții voastre?
- Ce înseamnă să aprinzi un foc?
- De ce este aprinderea unui foc atât de urâtă de Dumnezeu?
Și atunci când pui întrebări și ele nu duc la răspunsuri corecte, probabil că trebuie să pui o altă întrebare! Nu te grăbi să oferi răspunsurile! Caută să-i conduci în procesul de învățare a citirii și înțelegerii Cuvântului lui Dumnezeu pentru ei înșiși.
În calitate de consilier, s-ar putea să crezi că acest lucru este consumator de timp și provocator – și este! Persoanele pe care le consiliezi vor crede cu siguranță că este dificil și consumator de timp! Ca răspuns la faptul că este greu, ia în considerare acest citat din John Piper:
„A grebla este mai ușor decât a săpa, dar nu obții decât frunze. Dacă sapi, poți obține diamante.”1
Frunzele nu îi vor ajuta pe cei pe care îi consiliezi să țină piept planurilor înșelătoare ale diavolului și ale firii! Comorile pe care Dumnezeu le are pentru copiii Săi în Cuvântul Său, dacă aceștia sunt dispuși să le caute și să le cerceteze ca pe argint și ca pe comori ascunse, sunt uluitoare!
Trebuie să-l ajuți pe cel consiliat să înțeleagă cum se aplică acest pasaj luptei din căsnicie sau problemei cu părinții pe care o are acum. S-ar putea să fie complet în întuneric și să se întrebe: „Cum pot să-mi fac copilul să asculte? Am încercat totul și nimic nu pare să funcționeze”. Sau poate se gândesc în cadrul căsniciei: „Avem aceeași problemă de ani de zile. De când suntem căsătoriți, continuăm să avem aceeași problemă recurentă care devine din ce în ce mai gravă.”
Ei bine, cum ar ajuta un astfel de pasaj acel părinte sau soț? Când se află în întuneric și nu pot vedea lumina de la capătul tunelului, ce vor face persoanele care ascultă de Domnul? Se vor baza pe Dumnezeu. Se vor agăța de Cuvântul lui Dumnezeu și vor căuta astăzi Împărăția și neprihănirea Lui (Matei 6:33), mai degrabă decât să aprindă propria torță pentru a putea lumina calea de ieșire din întuneric. În loc să ne concentrăm pe Domnul și să ne bazăm pe El, ne bazăm pe propriile resurse și soluții.
Aprinderea și pavarea propriei căi de ieșire ar putea însemna o soluție extremă, cum ar fi divorțul și găsirea unui soț care „de fapt” mă înțelege. Ar putea însemna o soluție mai puțin extremă, evitându-mi soțul și petrecând mult mai mult timp uitându-mă la televizor, făcând diverse hobby-uri sau rămânând mai târziu la serviciu. Poate că este încercarea de a compensa problema prin oferirea de cadouri sau vacanțe extravagante. Modurile în care oamenii își aprind propriile focuri în loc să se agațe de Cuvântul lui Dumnezeu sunt nesfârșite. Persoanele consiliate trebuie să reflecteze cu sârguință la „focurile/torțele” lor preferate pe care le folosesc pentru a ieși din întuneric, în loc să învețe să se bazeze pe Dumnezeu și pe resursele Sale. În acest fel, ei pot ști în mod specific ce nu ar trebui să facă (de exemplu, să caute torța) și apoi să știe ce ar trebui să îmbrace (promisiune/Scriptură specifică).
Observație: Nu-i răpiți persoanei pe care o consiliați bucuria comorii din Cuvântul lui Dumnezeu arătându-i pur și simplu toată comoara pe care ați dezgropat-o. Ajutați-i să învețe cum să sape în Cuvântul lui Dumnezeu pentru ei înșiși, mergând mai adânc decât simpla înțelegere de bază a textului. Ajutați-i să ajungă la realitatea textului și la aplicarea clară la propria lor viață.
Dorința mea este ca, în calitate de consilieri, să avem de fapt aceeași așteptare pe care o are Dumnezeu de la persoanele pe care le consiliem. Domnul se așteaptă ca poporul Său să aibă o inimă dornică să învețe. O persoană consiliată nu va învăța și nu va crește dacă îi permiteți doar să „grebleze” Scripturile și apoi voi faceți „săpăturile” și îi dați direct ceea ce ați dezgropat. Trebuie să îi învățați pe cei consiliați să sape. Trebuie să-i învățați ce înseamnă să trăiască în conformitate cu Proverbe 2:1-4. Pentru că dacă nu trăiesc Proverbe 2:1-4, atunci nu vor învăța niciodată frica de Domnul (v.5), ceea ce înseamnă că nu îi veți putea ajuta. Scopul nostru este să ajutăm persoanele consiliate să placă lui Hristos, ceea ce este imposibil fără frica de Domnul.
Este o muncă grea. Este nevoie de timp și răbdare. Și poate că este doar cazul meu, dar este nevoie de mult efort și gândire în temele pe care le dau. Învăluiți toate acestea în rugăciune pentru că fără El nu putem face nimic!
Mi-ar plăcea să aud strategiile specifice pe care le-ați găsit utile pentru a vă convinge pe cei pe care îi consiliați să trăiască în conformitate cu Proverbe 2:1-4.
Acest blog a fost publicat inițial la Faith Biblical Counseling Ministry, vedeți postarea originală aici.
1 John Piper, Când nu-L doresc pe Dumnezeu: Cum să lupt pentru bucurie (Wheaton, IL: Crossway Books, 2004), 126.
Tradus cu permisiunea asociației ACBC. Traducătorul este responsabil de calitatea traducerii. Copyright© Association of Certified Biblical Counselors. Toate drepturile rezervate. Reproducerea, distribuirea sau traducerea fără permisiunea ACBC este interzisă.