Trei motive pentru a fi recunoscător că Psalmul 88 se regăsește în Biblia ta

Când eram copil, îmi amintesc momentele în care intram în cameră și o găseam pe mama mea uitându-se la un alt film trist. Aceste filme includeau, de obicei, moartea unui personaj principal ca element major al intrigii, cu numeroase emoții puternice manifestate în timp ce personajele căutau să reacționeze în fața circumstanțelor lor tragice. Sunt sigur că vă puteți imagina că, în copilărie, nu stăteam prea mult timp în cameră când vedeam ce era pe ecran. „De ce vrea mama să-și facă una ca asta?”.

Nu am vrut să mă fac să simt în mod voluntar tristețe. Nu prea avea sens pentru mine.

Poate că așa te simți și tu când ajungi la Psalmul 88 în citirea Bibliei. Este o porțiune de Scriptură profund tristă și s-ar putea să fii tentat să treci mai departe destul de repede. De fapt, deși există și alți psalmi de jale, acesta este diferit. În timp ce David spune în Psalmul 13: „Până când, Doamne? Mă vei uita pentru totdeauna?”. (v. 1), el încheie cu: „Mă voi bucura în Domnul, căci El mi-a făcut bine!” (v. 6). Și, deși Psalmul 42 spune: „Lacrimile-mi sunt hrană zi şi noapte” (v. 3), el se încheie cu psalmistul poruncindu-i sufletului său: „Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci din nou Îl voi lăuda, pe El, Mântuitorul meu şi Dumnezeul meu!” (v. 11).

Psalmul 88, însă, nu are nicio soluționare la sfârșit. De-a lungul psalmului, Heman (autorul), scrie lucruri precum: „Mi s-a săturat sufletul de atâtea necazuri” (v. 3), „am ajuns ca bărbatul lipsit de putere” (v. 4), „Ţi-ai aşezat mânia peste mine” (v. 7) și „am avut de-a face cu spaimele Tale” (v. 15). Dar, spre deosebire de Psalmul 13 și 42, Psalmul 88 se încheie cu Heman spunând: „I-ai îndepărtat de la mine pe apropiaţii mei, pe prietenii mei, pe cei ce mă cunosc, mă aflu în întuneric.” (v. 18). Și asta e tot… acesta este ultimul verset. Acesta este singurul psalm fără o notă evidentă de speranță.

Heman simte că sufletul său este scufundat în agonie și că aceasta nu încetează. Dar doar pentru că nu există o notă evidentă de speranță în acest psalm, nu înseamnă că nu este plin de speranță. Iată trei motive pentru care ar trebui să fii recunoscător că Psalmul 88 se află în Biblia ta…

În primul rând, ne amintește că ne putem încrede în Cuvântul lui Dumnezeu.

Psalmul 88 este sincer cu privire la viață, transmițând astfel că Scriptura nu ocolește realitățile dure ale existenței noastre într-o lume decăzută. Pentru poporul lui Dumnezeu chiar există un astfel de lucru precum noaptea întunecată a sufletului. Atunci când ne confruntăm cu frământări interioare, nu ajungem întotdeauna la un loc liniștit cu viteza unui sitcom de familie din anii 1980. Faptul că acest psalm nu se încheie cu o soluție frumos împachetată ne spune că Cuvântul lui Dumnezeu este uneori direct, ceea ce înseamnă că Scriptura se raportează la tine.

S-ar putea să crezi că ceilalți creștini par lipsiți de sinceritate, fiind mereu atât de bine aranjați în diminețile de duminică și împărtășind ocazional păcate respectabile unii cu alții. Ei bine, asta se poate întâmpla cu noi uneori, dar Cuvântul lui Dumnezeu nu este niciodată așa. În Scriptură, Dumnezeu este sincer cu privire la slăbiciunea noastră, păcatul nostru, nevoia noastră, suferința noastră, iar starea încurcată a condiției umane este descrisă fără nicio prefăcătorie.

Acest lucru devine extrem de practic pentru acele momente în care te simți rușinat de faptul că sufletul tău se află într-o asemenea neliniște și ți se pare că nu vei mai cunoaște niciodată pacea. Sau atunci când ai impresia că nimeni nu are aceeași luptă ca și tine și nimeni nu înțelege profunzimea durerii tale. În acele perioade, poți să deschizi Psalmul 88 și să ți se reamintească faptul că Dumnezeu nu este surprins de întrebările tale și că nu te-a lăsat să suferi singur. Apoi, având acest adevăr în minte, Psalmul 88 devine un catalizator care te proiectează către alte părți ale Bibliei cu încrederea că poți avea încredere în Dumnezeu.

În al doilea rând, Psalmul 88 ne amintește unde să mergem cu durerea noastră, chiar și atunci când durerea persistă.

Poate că acest psalm nu are o rezolvare la sfârșit, dar Heman ne instruiește să continuăm să-L căutăm pe Domnul în timp ce durerea nu încetează să dăinuie. De-a lungul acestor 18 versete, Heman se oprește pe drum pentru a-și exprima concentrarea spre Dumnezeu:

Versetele 1-2

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
zi şi noapte strig după ajutor înaintea Ta.
Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea,
pleacă-Ţi urechea la cererea mea!

Versetul 9

Strig către Tine, Doamne, în fiecare zi;
îmi întind mâinile spre Tine.

Versetul 13

Eu însă, Doamne, Ţie Îţi cer ajutorul
şi încă din zori Te întâmpin cu rugăciunea mea.

Este important să observăm că Heman nu primește de la Dumnezeu ceea ce dorește, dar el continuă să strige către Dumnezeu. El știe că Dumnezeu este Cel de care are nevoie, așa că refuză să caute alinare în altă parte, chiar dacă continuă să sufere. Dane Ortlund observă: „Simplul fapt că psalmistul s-a așezat și a scris această rugăciune către Dumnezeu semnifică o încredere fundamentală în Domnul și în bunătatea Lui.”¹ Heman are o poziție similară cu cea a lui Petru, după ce Isus l-a întrebat: „Vrei să pleci și tu?”. Răspunsul său: „Doamne, la cine să ne ducem?! Tu ai cuvintele vieţii veşnice” (Ioan 6:66-68).

Oricare ar fi întunericul pe care îl trăiești în interiorul tău, oricât de chinuitor ți s-ar părea, lasă Psalmul 88 să te îndemne. Nu strânge în interiorul tău. Nu-ți da „demisia în tăcere” în ce privește credința. În schimb, mergi la Dumnezeu cu toată încurcătura încâlcită a durerii și a sentimentelor tale că ai fost abandonat. Strigă către El și nu te opri. Poate că nu pare așa, dar acesta este un act de credință. Și, în cele din urmă, Dumnezeu este cel de care ai nevoie, și nu de răspunsul la implorările tale disperate.

În cele din urmă, Psalmul 88 ne amintește de Evanghelie.

Stați… ce? Cum ne amintește de Evanghelie un psalm fără o rezoluție? Ei bine, pentru că și Isus a experimentat neliniștea sufletului în timp ce se ruga Tatălui Său. Dar neliniștea Lui și-a găsit împlinirea în absorbirea mâniei lui Dumnezeu pentru păcatul nostru. Tatăl nu a lăsat să treacă paharul de la Fiul Său (Matei 26:39), astfel încât cei care se încred în Hristos să fie iertați de orice păcat și să petreacă veșnicia cu El într-o părtășie fericită. Credincioșii nu vor cunoaște niciodată chinul pe care l-a cunoscut Hristos, deoarece El l-a experimentat în locul nostru. Când experimentezi o noapte întunecată a sufletului, ia-ți timp să meditezi la realitatea că agonia ta este minusculă în comparație cu cea a lui Hristos. Această afirmație nu are scopul de a-ți minimaliza suferința, ci de a-ți oferi o speranță escatologică plină de perspectivă și de a te încuraja să-L lauzi pe Mântuitorul tău. Deoarece Isus a simțit chinul crucii, chinul tău mai mic este doar temporar, în timp ce tu aștepți cu nerăbdare gloria.

Oricât de deprimant ar părea la prima vedere, ești recunoscător că Dumnezeu a insuflat Psalmul 88? Probabil că nu include și versetul vieții tale și probabil că nu va fi citit ca îndemn la închinare în biserica ta duminica aceasta. Dar, în înțelepciunea lui Dumnezeu, acest psalm este prezent pentru tine atunci când ai impresia că durerea nu se va sfârși niciodată, pentru ca tu să te poți încrede în mâna activă a lui Dumnezeu prin ochii credinței.

După ce veţi fi suferit pentru puţin timp, Dumnezeul oricărui har, Care v-a chemat la slava Lui veşnică, în Cristos, vă va echipa El Însuşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face de neclintit.

1 Petru 5:10 NTR

¹ Articol despre Psalmul 88 din Psaltirea devoțională ESV, esv.org.

Tradus cu permisiunea asociației ACBC. Traducătorul este responsabil de calitatea traducerii. Copyright© Association of Certified Biblical Counselors. Toate drepturile rezervate. Reproducerea, distribuirea sau traducerea fără permisiunea ACBC este interzisă.